Cu şi despre scriitorii (ne)canonici

The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri:

After we saw the sage version of the Vasile Alecsandri's comical songs, we participated at a discussion with two of the most famous romanian theatre's personalities, the actor Petrică Ciubotaru and the stage manager Ovidiu Lazăr, around "The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri".

As Alexandru Piru was telling in the book "The theatre of Vasile Alecsandri": «The purpose for what Alecsandri composed and published from 1850 to 1875 such named "comical songs" was told by the author himself: "For our successors who are curious to have an idea by the present/ actual time , those songs will show them photographic portraits...in that consist all their merit".»

Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri
Paşoptistul Vasile Alecsandri (1818-1890) este un poet, prozator şi dramaturg de mare fală, toate aceste caracteristici contribuind în aceeaşi măsură la conturarea profilului său/ a personalităţii sale de precursor al jumătăţii secolului al XIX-lea. Majoritatea operelor/ pieselor sale comice (comedii, vodeviluri, farse) au un caracter satiric şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice ale vremii. Alecsandri scrie ciclul "Chiriţelor" care cuprinde textele de moravuri: "Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă"(1850), "Chiriţa în provinţie"(1852),"Cucoana Chiriţa în voiaj"-cânticel comic (1868),"Chiriţa în balon. Farsă de carnaval"(1876).

În comedia "Două fete ş-o neneacă sau Chiriţa în Iaşi", Alecsandri prezintă aspiraţiile personajul comic principal (Chiriţa), care vine în "capitalie" ca să-şi "căpătuiască" fetele cu gineri de la oraş, dar până la urmă le mărită pe Aristiţa şi Calipsîţa cu doi boiernaşi din vecini, Brustur şi Cociurlă, aleşi de Bârzoi.

Subiectul operei "Chiriţa în provinţie" are rolul de a demasca parvenitismul, snobismul şi abuzurile administraţiei, elemente/ caracteristici predominante societăţii româneşti din timpul secolului al XIX-lea.

Chiriţa, în această piesă, are trei scopuri: să introducă la Bârzoieni moda timpului, să acceadă la un nivel înalt devenind isprăvniceasă şi să-şi însoare fiul nătâng/ incompetent, Guliţă, cu Luluţa, o orfană crescută în casa ei, care va moşteni o mare avere. Reprezentantul ideilor noi, progresiste, a onestităţii şi a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate (a parvenitismului, a snobismului şi a corupţiei), anume Leonaş, reuşeşte să-i dejoace toate planurile Chiriţei şi să-i demaşte "curcăniile" lui Bârzoi, în locul căruia devine ispravnic şi se căsătoreşte cu Luluţa.

Cânticelul comic "Cucoana Chiriţa în voiaj" prezintă călătoria Chiriţei cu trenul şi cu vaporul, la Paris, unde aceasta cercetează "magasiile de marşande de modă" şi de unde pleacă lăsând datorii.

În farsa de carnaval "Cucoana Chiriţa în balon" Chiriţa a devenit "hailaifă model de bonton" şi manifestă dorinţa de a se "asceunrisi" în cer ca să vadă "şi alte lumi", "nu tot asta de la noi ", care-i plină de "bazaconii".

«Scopul pentru care Alecsandri a compus şi a publicat din 1850 până în 1875 aşa-numitele "cânticele comice" a fost mărturisit de însuşi autorul: "Pentru urmaşii noştri de vor fi curioşi a ave o idee de timpul actual, aceste cânticele le vor înfăţişa portreturi fotografice... într-acesta consistă tot meritul lor.» (Al. Piru-"Teatrul lui Vasile Alecsandri")

Cu toate că teatrul lui Vasile Alecsandri este considerat a fi, de majoritatea cititorilor, "foarte greu, atât de lecturat cât şi de dramatizat", eu însă sunt de altă părere, întrucât am avut onoarea ca, într-o frumoasă zi de duminică ("pe care mulţi tineri au valorificat-o altfel/ au investit-o în altceva, decât în a găsi o cale de a lua contact cu lumea culturală"-Ovidiu Lazăr), să iau parte la punerea în scenă a câtorva dintre cânticelele comice ("Chiriţa în voiaj", "Sandu Napoilă ultra-retrogradul", "Clevetici ultra-demagogul", "Paraponisitul", "Gură-cască om politic"şi "Barbu lăutarul") ale lui Alecsandri, rolurile fiind interpretate de unul dintre cei mai renumiţi actori reprezentativi ai Teatrului Naţional ieşean, Petrică Ciubotaru, sub ilustra îndrumare/ coordonare a regizorului Ovidiu Lazăr, care, în urma unei foarte bune colaborări cu actorul, a creat un produs remarcabil, reuşind totodată "să realizeze ceea ce şi-a propus": "să dea importanţa cuvenită lui Vasile Alecsandri".

După vizionarea dramatizării, am participat la o dezbatere care i-a avut în rolurile principale pe regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul Petrică Ciubotaru, pe tema Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri.

Consider că, din punctul de vedere al actului de a lectura o carte şi de a urmări un spectacol, adolescenţii vor opta pentru reprezentaţia scenică, întrucât este mai facilă, mesajul fiind transmis într-un mod mult mai atractiv, aceştia nu vor mai fi nevoiţi să-şi "irosească timpul lor prea preţios" în a citi o operă ce nu le trezeşte nici un fel interes ci doar se plictisesc.

În cadrul acestei întruniri, regizorul Ovidiu Lazăr afirma faptul că "textele lui Vasile Alecsandri sunt de actualitate, întrucât acestea reflectă lumea politică, nu numai cea din secolul al XIX-lea, ci şi pe cea din zilele noastre", plină de parvenitism, snobism şi de abuz de administraţie, moravuri ironizate de către scriitor în operele sale.

Din pricina timpului foarte scurt rezervat pentru această întâlnire cu actorul Petrică Ciubotaru şi regizorul Ovidiu Lazăr, cei doi mari oameni ai teatrului românesc, au mai rămas câteva întrebări ce nu şi-au aflat/ găsit încă răspunsul şi pe care aş vrea să le adresez domniilor lor:

1. Cum argumentează regizorul Ovidiu Lazăr opinia actorului şi regizorului Constantin Florescu: "elevii învaţă dacă au de la cine, respectă dacă au pe cine, sunt ruşinoşi dacă au de ce"?


2. 
   
   Care vor fi următoarele piese în care actorul Petrică Ciubotaru va prezenta un nou moment artistic?


3. 
   
   Cu ce noi idei ne va surprinde regizorul Ovidiu Lazăr în următoarea reprezentare scenică?

Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video

Corectitude and mistakes in the written and audio-video media:

A very important word-corectitude refers to the quality of being correct, with no mistakes and the ethimology of this word is represented by the action which means an awareness or involuntary abbot of the truth, from what is real, fair, normal and kind.

The erors from mass-media exist because the persons who work area don't know very well language problems, induncing them false image of the events they show.

Cuvântul corectitudine poate avea mai multe sensuri :
-calitatea de a fi corect , lipsă de greşeli ;
-ţinută sau purtare corectă , cinste ;
-însuşirea gândirii care respectă legile logicii ;
-caracter corect , conştiinciozitate , scrupulozitate ;

Etimologia cuvântului greşeală este reprezentat prin termenii :
-faptă , acţiune care constituie o abatere (conştientă sau involuntară) de la adevăr , de la ceea ce este real , drept , normal , bun (şi care poate atrage după sine un rău , o neplăcere) ; eroare ; ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte , acţiuni ;
-vină , păcat , incorectitudine , inexactitate ;
-cusur , defect , deficienţă , lacună , lipsă , meteahnă , neajuns , scădere , slăbiciune , viciu ;
-încălcare conştientă sau involuntară a unei norme , a unui adevăr , din neatenţie , din întâmplare ;
-fără greşeală (locuţiune adverbială)=perfect ;
-din greşeală (locuţiune adverbială)=fără voie , involuntar , neintenţionat ;

În numărul 850 al ziarului "Gazeta poliţiei ieşene" (18-24 ianuarie 2007) am întâlnit următorul titlu : "S-a furat cablul macaralei" urmat de anunţul acesta : "Secţia V Poliţie a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani , din tehnician , în cadrul SC R SA Bucium , Sucursala Iaşi , cu privire la faptul că autori necunoscuţi au pătruns în incinta societăţii unde lucrează , iar de la o macara situată în curte , au tăiat şi sustras 21 m cablu electric de alimentare , în valoare de aprozimativ 1.500 RON ." Aruncând o privire peste acest reportaj întocmit de Constantin Balaban am observat două mari greşeli de ortografiere : prima constă în faptul că s-a evitat declinarea substantivului comun "poliţie" la genitiv singular , eliminîndu-se astfel articolul posesiv genitival "al" . A doua eroare de tipar este constituită de ataşarea fără nici un sens a prepoziţiei "din" în faţa substantivului comun "tehnician" . În conformitate cu normele gramaticale în vigoare , această scriere cu caracter informativ ar trebui să fie astfel formulată : "Secţia aV-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani, «tehnician»("având ocupaţia/ profesia de tehnician")..." .

În acelaşi număr al ziarului prezentat mai sus am descoperit următoarea ştire la "Topul răutăţilor" aflată la pagina trei şi fiind semnată tot de Constantin Balaban . Acesta preciza : "Secţia III Poliţie a fost sesizată în scris de către Constantin D., de 25 de ani, din comuna Pârcovaci, despre faptul că, pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul proprietate , marca Dacia , ce se afla parcat pe bd. Ţuţora , intersecţia cu bd. Primăverii..." . Această precizare cuprinde tot două nepotriviri ortografice: una ar fi scrierea incorectă a formei substantivale "poliţie" la cazul nominativ , cuvânt ce ar fi trebuit să fie trecut la genitiv , fiind precedat de articolul posesiv în acelaşi caz "al" (al poliţiei) . A doua situaţie este reprezentată de utilizarea eronată a adjectivului "proprietate" în locul căruia era mai indicat să se ataşeze adjectivul personal "sau să se folosească termenii" fiind în proprietatea sa , fiind proprietate privată sau simplu-adjectivul pronominal posesiv "său" . Ultima greşeală fiind determinată de omiterea prepoziţiei "în" , ce ar fi fost corect să însoţească substantivul "intersecţie" ("în intersecţie") . Un reportaj ideal întocmit ar fi sunat astfel : "Secţia aIII-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Constantin D. ,de 25 de ani, din comuna Pârcovaci , despre faptul că , pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul «personal» /«fiind în proprietatea sa» /« fiind proprietate privată» /«său» , marca Dacia , ce se afla parcat pe« Bd.» Ţuţora , în intersecţie cu «Bd.» Primăverii."

Având sloganul "Incredibil", la pagina şapte a ziarului numit mai înainte, se află reportajul domnului Constantin Balaban care afirmă: "Postul de Poliţie din localitatea Voineşti a fost sesizat de către Constantin P., de 74 de ani, din comuna Voineşti, despre faptul că, pe timp de noapte, autori necunoscuţi i-au sustras din curtea locuinţei o bovină (viţică în vârstă de 7 luni, aproximativ 200 kg) şi doi porci, de aproximativ 7 kg, fiecare, valoarea prejudiciului fiind de aproximativ 1.500 RON. S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele de urmă Bolin." Sintagma "de urmă" este o exprimare incorectă întrucât încadrat în acest context ne oferă o imagine inexactă asupra a ceea ce doreşte să ne comunice reporterul respectiv. Scrierea ar fi fost indicat să fie formulată astfel: "...S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele «antrenat special pentru descoperirea /depistarea urmelor lăsate de infractori», Bolin.". După cum se observă, apoziţiei îi precedă virgula care desparte numele cţinelui Bolin de restul frazei.

Răsfoind "Ziarul de Iaşi", al treilea articol din "Noile aventuri ale agentului Mitran" de la pagina 8B din 20 ianuarie 2007, ne-a acaparat atenţia: Sala de şedinţe din sediul Poliţiei. Pe pereţi, o hartă a oraşului, una a României, alta a lumii, o hartă a Lunii cu craterele ei, o planşă de măcelărie reprezentând un porc împărţit în zone colorate (roşu pentru antricoate, galben pentru-acest cuvânt era despărţit la sfârşitul alineatului- ceafă, portocaliu pentru spate, verde pentru cotlete etc),apoi câteva păretare frumos cusute cu aţă colorată. Pe unul dintre ele scrie "Dintre toaten lumea asta /Meam iubit numai nevasta.". Ceva mai încolo, prinsă în pioneze, gazeta "de perete". "Mapamond orăşenesc infracţional.". Prin colţuri, un glob pământesc, apoi un glob cu România şi unul mai mic cu oraşul. În mijlocul sălii, o masă lungă la care stau cam 12 poliţişti. În mijlocul mesei, o machetă a sediului poliţiei, cu gratii mici-mici de tot la geamuri şi alte orificii Prin gemuleţele machetei se zăreşte o micuşă masă de sedinţe pe care se află o minusculă machetă a "machetei" sediului poliţiei şi în jurul căruia stau cam 12 poliţişti în miniatură. Se aud murmure,strănuturi, oftaturi, sughiţuri, icnete. De undeva, din depărtare, răsună diverse onomatopee: "Zbrrr!", "Ţuşti!", "Teleap-teleap!", "Zdic!" şi "zmic!". De altundeva se aude în surdină o voce calmă, care povesteşte: "Baziaş, ieri, o sută zece centrimetri. Staţionar. Gheaţă la mal.". Acum îi vom oferi câteva sfaturi domnului care se prezintă sub numele de "Cip Ieşan": prepoziţia "pentru" nu se desparte în silabe, pronumele nehotărât "toate" nu se ortografiază legat alături de consoana "n" fiind forma scurtă a termenului "în", ci se utilizează cratima între aceste două cuvinte ("toate-n"). Pronumele "me" scris corect ar fi "mi" şi auxiliarul verbului "a fi" formant al perfectului compus "am" nu este indicat să alcătuiască un singur cuvânt ("mi-am"). Cuvântul "perete" precedat de prepoziţia "de" este necesar să fie înlocuit cu sintagma "aflată /care se găseşte pe perete" pentru a oferi cititorilor o exprimare ideală, iar termenul "machetă" este prezentat în aceeaşi propoziţie ("machetă a machetei") ceea ce nu este o exprimare minunată. ("o minusculă machetă").

Comunicatul de presă de la pagina 8A din 20 ianuarie 2007, întocmit de Claudia Craiu face referire la o elevă de la Liceul de Artă ce îşi expune lucrările la Teatrul "Luceafărul":« Teatrul "Luceafărul" va găzdui, de duminică, expoziţia de debut a Andrei Ştefan, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă "Octav Băncilă"». Prenumele "Andrei" este forma de masculin, însă pentru genul feminin aceasta mai primeşte încă o vocală "-e" ("Andreei").

Astfel îi îndrumăm pe reporterii de la "Gazeta poliţiei ieşene" (Constantin Balaban) şi de la "Ziarul de Iaşi" ("Cip Ieşan", Claudia Craiu) să facă un efort financiar şi să achiziţioneze "Gramatica limbii românre, Academia Română, Institutul de lingvistică", "Iorgu Iordan"-"Al. Rosetti", Editura Academiei Române, în două volume: I, "Cuvântul" şi II "Enunţul", Bucureşti, 2005 (abreviere GALR) sau dacă nu, să îşi procure un permis de bibliotecă la Biblioteca Centrală "Gheorghe Asachi" şi să-l consulte cu scopul de a nu mai repeta aceleaşi greşeli în mass-media. Aceste erori gramaticale, susţinem noi, sunt impardonabile pentru un jurnalist care a sfârşit un liceu şi o facultate de profil şi de aceea îi îndemnăm să acorde o atenţie mai mare asupra conţinutului prezentat într-o formă ce displace oricărei categorii de persoane ce a fost prezent la toate orele de limba romînă.

Influenţa presei scrise şi audio-video în viaţa adolescenţilor

Influences of the written and audio-video media in the teenagers life:

Nowadays, mass-media has a very big importance in our existence. No matter we want/ wish to inform ourselves about various aspects that take place in our society or see a film, we definetely appeal to TV, radio or magazines/ newspapers.

Unfortunately, in 21th century, the media has a harmful role in people's life, especially with the teenagers who try everytime to look like or act like their TV stars.

The mass-media promotes superficiality of people who love money and fame. Of course, the mass-media tries to obtain advandages on this reality: facilities like money from those who want to sale and make public their image.

Presa reprezintă totalitatea publicaţiilor cotidiene şi periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare a publicului.

În societatea în care trăim, cea a secolului al XXI-lea, al tehnologiei avansate, rolul presei scrise şi audio-video a ajuns să fie unul negativ, dezinformator întrucât mentalitatea omului s-a schimbat radical. Acum accentul este îndreptat către aspectele artificiale ale vieţii, în special tinerii care se preocupă de felul de a trăi al falselor vedete ce-şi vând imaginea şi nu-şi evidenţiază adevărata pregătire profesională, neformându-şi/ neinstruindu-şi pozitiv publicul.

Atenţia tinerilor este captată de modul de a vieţui al "vedetelor", întrucât, acestea sunt faimoase, au bani, astfel pot să-şi satisfacă toate trebuinţele, şi o viaţă aparent minunată. Atenţie! Banii nu-ţi pot îndeplini toate bucuriile de care ai nevoie pentru a fi fericit/ mulţumit întrucât, aceştia, de obicei, constituie motivul pentru care multe cupluri celebre/ obişnuite se despart, motive la care s-ar putea adăuga şi lipsa de încredere faţă de partener/ parteneră, necunoaşterea acestuia/ acesteia, gelozia excesivă, neinvestirea afectivă, iresponsabilitatea intr-o relaţie.

Presa prezintă, mereu, persoanele care au o situaţie materială de invidiat (Gigi Becali, George Copos, Adrian Năstase, Nicolae Guţă) care sunt nişte influenţe negative asupra adolescenţilor vulnerabili la această vârstă. Mass-media nu insistă şi pe aspectul moral al acestor persoane, considerând că desigur multe "vedete" sunt slab pregătite din acest punct de vedere, ceea ce reprezintă mereu o sursă de mare rating pentru ei şi o sursă comică pentru noi.

Ştirea este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală învăluită într-o formă ce poate fi comunicată/ transmisă prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă. În domeniul ziaristicii, informaţia trebuie percepută din două perspective diferite. Informaţia este un termen ce defineşte noţiunea de presă şi de asemenea acesta poate fi definit ca fiind procesul comunicării sociale şi instituţiile care asigură acest proces.

Presa scrisă şi audio-video ne prezintă o realitate tragică a societăţii contemporane având ocupaţii ce ne definesc personalitatea într-un mod negativ. Prin intermediul presei, portretul adolescentului poate fi schiţat prin numeroase defecte vizibile în ziua de azi: neinteresat de şcoală, de formarea sa profesională, consumator într-un mod abuziv de tutun, alcool şi droguri, criminali etc. Presa reliefează aspectele negative ale vieţii, exagrându-le dimensiunea şi le minimalizează pe cele pozitive. Astfel, presa are un rol deformator în viaţa tinerilor, nefiind un mijloc de instruire a neofiţilor, ci unul neformator.

A. P. Cehov afirma faptul că "Omul va deveni mai bun când o să-i arăţi cum este el în realitate." Individul îşi va corecta anumite breşe din comportamentul său şi în funcţie de ceea ce vede la televizor/ în ziare/ reviste sau ascultă la radio. Aşadar, rolul presei este foarte important în viaţa tuturor, îndeosebi în viaţa adolescenţilor, informaţiile oferite în presă fiind pentru aceştia de multe ori decisive în cadrul hotărârilor pe care le iau.

Presa este desigur şi un mijloc prin intermediul căreia intrăm în contact cu mari personalitaţi ale lumii: staruri internaţionale, oameni de ştinţă, persoane din lumina cărţii şi chiar cu adolescenţi obişnuiţi care ne transmit trăirile lor.

Media este şi o sursă de manipulare în masă, vorbim aici de impunerea unei anumite concepţii politice celor ce utilizează aceste centre de informare, persoana politică care apare mai des la televizor (în ziare) considerăm noi că este şi cea mai potrivită pentru a ne conduce patria, având astfel la dispoziţie increderea noastră uneori chiar şi deplină/ inconştientă de care se profită.

Ce tipuri de emisiuni urmărim?

Tipurile de emisiuni pe care le urmărim sunt cu profil în primul rând cultural, educativ, informativ, urmate de cele cu profil de divertisment sau muzical. Cea mai interesantă emisiune de pe TVR1 este intitulată "Profesioniştii" (sâmbăta-22:30) prezentată de Eugenia Vodă, în fiecare sâmbătă, în care sunt invitate embleme ale culturii româneşti sau persoane foarte bine pregătite din punct de vedere profesional. Tema este diversă, au loc dezbateri cu referire la problemele societăţii şi se propun soluţii pentru rezolvarea acestora. Ceredeţi-ne că aceasta este o emisiune pentru care merită să-ţi îndrepţi atenţia timp de o oră, după care informaţiile acumulate vor putea fi valorificate ulterior .

Emisiunea "Stilul Oana Cuzino", de pe PROTV, o urmărim cu mare atenţie sâmbăta la ora 18:15, intrucât, ne învaţă cum să fim/ să ne păstrăm sănătatea făcând sport, să mâncăm sănătos, să ne ferim de alimentaţia neechilibrată care ne pune în alertă, să evităm abuzul abuziv de preparate fast-food ce are ca efect secundar supraponderalitatea.

"Ştirile de pe PRO TV" de la ora 19:00 cu Andreea Esca (de luni până vineri) şi cu Oana Andoni (în weekend) le vizionăm cu scopul de a ne informa cu referire la noile schimbări din societatea naţională/ internaţională. Aceste două prezentatoare de ştiri sunt două exemple elocvente pentru cei ce vor să urmeze cariera de jurnalistică, prin pregătirea profesională excelentă, comportamentul ireproşabil.

Faţă de documentările de pe Discovery sau Naţional Geografic manifestăm un interes deosebit intrucât acumulăm informaţii preţioase cu fiecare serial urmărit, cu studii inedite despre diferite specii de animale sau plante şi comportamentul lor în habitatul în care se găsesc.

"Cronica cârcotaşilor" cu Huidu şi Găinuşă de miercuri de la 20:00 este o emisiune în cadrul căreia te distrezi copios pe seama aşa-ziselor "vedete" în care se demonstrează faptul că pentru a ajunge "cineva" nu este neapărat necesar să fii învăţat, să ai o educaţie aleasă şi să ştii să dialoghezi cu ceilalţi conform regulilor gramaticale. De asemenea suntem instruiţi să vorbim corect şi să evităm a ne alege idoli, persoane ce au o viaţă aflată sub semnul întrebăbării/ viaţă controversată şi să nu investim afectiv într-o "imagine de sticlă".

Pentru a ne relaxa puţin minţile alegem posturile de muzică preferate Kiss TV sau U TV unde îi(le) întâlnim pe soliştii(solistele) îndrăgiţi(îndrăgite):Ricky Martin, Madonna, Thalia, Rihanna, Santana, Sean Paul, Pussicat Dolls, Luminiţa Angel, Cristina Rus, Elena Gheorge, Andra, Cleopatra Stratan, Holograf, Voltaj etc.

În cadrul acestor emisiuni (culturale, educative, de divertisment, muzicale) dobândim o nouă experienţă de viaţă şi adoptăm doar atitudinea care ni se potriveşte, ne valorifică capacităţile noastre intelectuale, abilităţile noastre/ preocupările noastre. Vouă adolescenţilor nu vă cerem/ impunem să vă uitaţi doar la emisiuni culturale, ci vă îndemnăm să ieşiţi puţin din această lume infectă şi să achiziţionaţi informaţii pe care să o evidenţiaţi într-un mod pozitiv. Dacă urmăriţi măcar o oră pe săptămână o astfel de emisiune formatoare, viziunea voastră se va schimba radical, vă veţi adresa numeroase ce vă vizează pe voi sau pe ceilalţi şi vă veţi simţi mai utili în cadrul grupului/ societăţii.

Ce tipuri de emisiuni au un rol deformator?

Sunt numeroase astfel de emisiuni, majoritatea celor comerciale sunt de o calitate îndoielnică ce aduc în discuţie oameni needucaţi care nu pot avea decât un rol deformator asupra celorlalţi, în special a noastră, a adolescenţilor. Emisiunile de divertisment: "Meseriaşii", "La servici"(PRO TV), "Trăsniţi în NATO"(Prima TV) etc. sunt de o slabă clasă şi te face să realizezi că ai pierdut timpul, mai bine stai/ discuţi cu fratele(sora) mai mic(mică) -te vei simţi mai bine/ util.

Ce tipuri de presă cumpăraţi/ citiţi?

În clipele noastre de intimitate, de relaxare ne stăpânim curiozitatea cu poveştile mondene, cu revistele de modă în care ne informăm despre ce se mai poartă anul viitor/ tendinţele modei în anul în curs. Câteva dintre revistele pe care le mai răsfoim în timpul liber destul de redus ar fi: Apropo TV, Cool Girls, PRO TV Magazin, TV Mania, Bravo, Avantaje etc. Ziarele nu reprezintă un interes maxim pentru noi, doar în momentele în care vrem să ne punem la punct cu anumite evenimente ce ni se strecoară prin faţa ochilor când trecem prin preajma chioşcurilor, le cumpărăm şi le răsfoim .

Ce emisiuni radio ascultaţi?

Ca să fim sincere, asemeni tuturor tinerilor, ascultăm în primul rând posturile de radio cu program muzical: Kiss FM, Europa FM, Info PRO etc., iar uneori schimbăm frecvenţa pe Trinitas pentru a asista/ a participa indirect la anumite dezbateri cu personalităţi şi oameni simpli ai toposului cultural ieşean.

ÎNDEMN CĂTRE TOŢI ADOLESCENŢII:

Fiţi cu mare băgare de seamă la ce fel de emisiuni TV vizionaţi sau ce tipuri de posturi radio ascultaţi întrucât acestea ar putea avea un rol deformator în viaţa voastră, chiar dacă nu veţi constata imediat acest efect negativ. Îndreptaţi-vă atenţia şi către părerile/ opiniile celorlalte persoane instruite care doresc să vă ofere un sprijin moral considerabil cu scopul de a alege mereu ce este mai bun din această viaţă.Astfel veţi fi mai atenţi la tot ce persistă în jurul vostru şi vă veţi creea o imagine reală despre lume.