Despre COMUNICARE cu Cezar Caluschi

Aula "Mihai Eminescu"

(http://www.uaic.ro/)

Programul de training în comunicare pentru studenţi, COMMUNICATION MAGIC BOX, organizat de Aisec, a avut loc pe data de 22 noiembrie 2007, ora 13.45, în Aula "Mihai Eminescu" a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", corpul B. Persoana implicată a fost Cezar Caluschi, Consultant de Comunicare şi Marketing al Agenţiei OSC ( Outstanding Systems of Communications). Această ediţie este prima de asemenea anvergură desfăşurată în cadrul seminarului pentru studenţi, celelalte întâlniri urmând să aibă loc în lunile februarie, martie, aprilie şi iunie ale anului 2008.

Subiectele discutate pe parcursul evenimentului au vizat comunicarea directă, grupurile de audienţă, respectiv, instrumentele şi canalele de comunicare.

Cezar Caluschi

(http://www.ieseanul.ro/cezarcaluschi/)

În opinia lui Caluschi, paşii care ar trebui urmăriţi în fabricarea unei publicităţi/ unui text de promovare sunt următorii: "1. Adresarea intrebarii:"Cui comunicăm?" ; 2. Stabilirea mesajului faţă de fiecare grup de audienţă în parte; 3. Canalele şi intrumentele folosite; 4. Importanţa mesajului în cadrul comunicării. De asemenea, specialistul afirmă că: "Manipularea este des întâlnită în zona politică, în cea publică şi în cea administrativă, în zona de business unde sunt necesari clienţii fideli, orice manevră de manipulare prezintă riscul de a-i pierde."

În cadrul programului, Caluschi şi-a prezentat ultima sa carte, Relaţii Publice Moderne ( Ed. Nord-Est, 2006 ), despre care afirma: "Cel mai important lucru care trebuie înţeles din această carte este că Relaţiile Publice pot însemna un succes atunci când sunt utilizate cu inteligenţă, de o persoană, cu experianţă, de un cunoscător. Relaţiile Publice sunt ca un medicament: administrate cum trebuie şi când trebuie de un medic bun, vor face minuni; administrate prost, cu superficialitate şi ignoranţă, pot ucide".

În încheiere, Cezar Caluschi a subliniat faptul că, în comunicare, este important ca mesajul transmis de emiţător unui receptor să fie analizat cu minuţiozitate pentru a nu fi incorect înţeles sau ca scopul să aibă o direcţie nedorită decât cel stabilit iniţial.

Cele şapte minuni ale Iaşului

Poster done by: Alexandra Arhip
Alina Dabija
Sorina Vieru-Stoleru






Iaşul se enumeră printre cele şapte minuni ale României întrucât are o valoare culturală/ educativă şi turistică datorită monumentelor istorice cu farmec pitoresc ce dăinuie până în zilele noastre prin caracteristicile lor aparte.
Din punctul nostru de vedere, acest oraş are o importanţă incontestabilă în istoria autohtonă datorită câtorva obiective pe care noi le considerăm reprezentative pentru a defini termenul de specific naţional. Acestea sunt:

1. Palatul Culturii

Prim monument, ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812). Elemente de interes turistic sunt: Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). Sala Voievozilor se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află Sala Henri Coandă, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

2. Catedrala Mitropolitană

Ideea înălţării Catedralei Mitropolitane la Iaşi, îi aparţine mitropolitului Venianim Costachi. Catedrala ieşeană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcat la colţuri de patru turle decroşate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renaşterii Italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât şi în exterior, sunt dominate de baroc. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaştele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

3. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a fost fondată la data de 26 octombrie 1860.

Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii Academii domneşti din Iaşi, înfiinţată de Vasile Lupu, în 1642. În mod direct, ea provine din Academia Mihăileană, creată la 1834 de Mihail Sturza. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă acum.

4. Bojdeuca Ion Creangă :

Casa din pitorescul cartier Ţicău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 şi 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut şi de însuşi Eminescu, mare prieten al lui Creangă. Căsuţa, având două camere dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 şi 1985. Merită menţionat faptul că Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România.

5. Grădina Botanică - Iaşi:

Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii. Această grădină a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în 1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă gradină botanică se mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii, Cantina studenţească şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri şi bananieri.

6. Rezervaţia Dealul Repedea-Iaşi:

7. Muzeul Literaturii Române "Casa Vasile Pogor":

Casa V.Pogor este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare Junimea. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei Convorbiri literare (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Rolul perturbator/ (in)formator al NTCI

Get your own Poll!
The muddling role of the New Technologic way of Comunication and Knowledge:
The Internet is the most modern tehnology, till now, which is used to comunicate and to inform. We also use it if we want to play computer games, to listen to music or to see a film. The Internet has many advantages but and disadvantages. If you don't want to be bad informed, you must looking careful for the information you need, because not all the articles which are posted on Internet are good. So, be careful what you choose!
Dacă secolul al XX-lea se spune pe drept cuvânt că a aparţinut tehnologizării culminând în ultimii ani cu informatizare şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite, calculatoarele, secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor. Dacă la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile, lucrurile au evoluat puternic la sfârşitul acestui secol culminând în zilele noastre cu un nou şi un puternic concept numit Internet.


Internetul reprezintă reţeaua informatică mondială între computere conectate la diferite reţele locale.
Substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează în majoritatea cazurilor, aceeaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acesteia.
Acest nou instrument tehnologic este caracterizat a fi unul dintre cele mai rapide căi de informare, efortul stând la baza accesării site-ului la care se face apel. Însă, trebuie să fim prudenţi: NU toate materialele, articolele puse la dispoziţia noastră, pe paginile de web, sunt (in)formative, întrucât ele pot conţine neadevăruri (false afirmaţii) şi numeroase greşeli de limbă produse intenţionat sau inconştient, de persoane inculte, având ca urmare deformarea întregii omeniri utilizatoare a modernei tehnologii. O altă întrebuinţare a internetului poate fi şi comunicarea, navigatorilor pe reţea/ tuturor oamenilor conectaţi la internet permiţându-le să dialogheze prin mesaje scrise (prin messenger, e-mail, chat, hi5 etc.) sau prin mesaje audio-video (prin video-conferinţe etc.), indiferent unde se află locaţia acestora, în diferite părţi ale ţării sau chiar ale lumii, internetul având capacitatea de a acţiona şi pe plan mondial, la distanţe foarte mari, prin conectarea la reţelele locale.
Comunicarea prin intermediul internetului, pe lângă beneficiile cunoscute şi menţionate mai sus, prezintă şi dezavantaje, precum: situaţia creării dependenţei, în urma utilizării, în mod excesiv, al noului mijloc de comunicare; în situaţia trimiterii mesajelor scrise în timp limitat, emiţătorii având tendinţa să folosească cuvinte cu formă prescurtată, deseori greşită, să înlocuiască conjuncţia "că" cu "k", litera "ş" cu "sh" şi multe alte cuvinte care încalcă, din punct de vedere gramatical, normele limbii în vigoare.
Acest limbaj incorect, care circulă în rândul utilizatorilor internetului, este cunoscut sub denumirea de "limbaj al internauţilor" şi are ca efect negativ, "bombardarea" mesajului/ discursului transmis, scris sau oral, într-un cadru (in)formal, cu astfel de formulări ce evidenţiază grava abatere de la corectitudinea impusă.

Târgul Naţional de Carte "Librex" de la Palatul Culturii

Universul meu, universul cărţilor!

The National Bargain of Books "Librex" from The Culture Palace:

Sunday, on 22th of April 2007, my best friend and I were at the National Bargain of Books "Librex" from the Culture Palace to see the offert of the all editures (All, Humanitas, Paralela 45, Tritonic, Didactică şi pedagogică etc., ) which were ready to show us the newest books and to buy some books which turn our interest on. I couldn't buy one because I was out of money but my best friend had more succes in purchasing one. I think it will be better next time, at a new National Bargain of Books "Librex", because I will have money at me and I will purchase many books from there.I love the CULTURE WORLD!

Duminică, 22.04.2007,

În urma unei plimbări minunate pe Bd. Ştefan cel Mare, în compania celei mai bune prietene, am hotărât, la îndrumarea doamnei profesoare de limba şi literatura română, să vizităm Târgul Naţional de Carte "Librex", desfăşurat în cadrul Palatului Culturii din Iaşi.

Păşind în sala palatului special amenajată pentru expoziţia de carte, atitudinea mea iniţială, în care plutea un total dezinteres pentru un astfel de eveniment, a căpătat dintr-o dată viaţă, devenind fascinată de atmosfera primitoare de continuă agitaţie a oamenilor nerăbdători în a-şi achiziţiona măcar o carte.

Fiind cuprinse/ acaparate de mireasma parvenită din "bucătăria în care forfoteau la un foc încins numeroase cărţi", menite să ne incite simţurile prin actul mirific al lecturii, am început să hoinărim ca nişte "şoricei de bibliotecă" în speranţa descoperirii şi a cumpărării cărţilor noi, apărute în cadrul fiecărei edituri.

Întrucât atunci nu dispuneam de fondul/ suma necesară achiziţionării unei cărţi, nu am reuşit să-mi procur nici una, norocoasă fiind doar prietena mea, care, fiind extrem de interesată de cărţile surorilor Brontë, a făcut un maxim efort financiar pentru a-şi cumpăra opera "Un pension de domnişoare" de Charlotte Brontë.

Târgul de carte a fost bine organizat, astfel încât, editurile prezente: All, Humanitas, Paralela 45, Tritonic, Didactică şi pedagogică etc., erau eficiente în a-şi atragă potenţialii clienţi/ eventualii cumpărători, doritori de a lua contact cu lumea culturală, prin oferirea unor produse noi, de calitate asemeni cărţilor ce mi-au suscitat mie interesul: "Codul lui Da Vinci"-Dan Brown (35 lei), "Jurnal"-Kafka (25 lei) şi "Dicţionarul biografic al literaturii române"-Aurel Sasu (224 lei).

Această zi consider că a fost o alta, productivă pentru cultură, pe lângă cea petrecută la vizionarea punerii în scenă a cânticelelor lui Vasile Alecsandri, şi sunt mulţumită că am valorificat-o astfel, luând parte la un eveniment de asemenea anvergură.

Întrucât acesta a fost primul târg de carte la care am participat şi care, într-adevăr mi-a suscitat interesul faţă de lumea culturală, am hotărât să iau parte şi la următoarele astfel de momente.

Cu şi despre scriitorii (ne)canonici

The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri:

After we saw the sage version of the Vasile Alecsandri's comical songs, we participated at a discussion with two of the most famous romanian theatre's personalities, the actor Petrică Ciubotaru and the stage manager Ovidiu Lazăr, around "The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri".

As Alexandru Piru was telling in the book "The theatre of Vasile Alecsandri": «The purpose for what Alecsandri composed and published from 1850 to 1875 such named "comical songs" was told by the author himself: "For our successors who are curious to have an idea by the present/ actual time , those songs will show them photographic portraits...in that consist all their merit".»

Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri
Paşoptistul Vasile Alecsandri (1818-1890) este un poet, prozator şi dramaturg de mare fală, toate aceste caracteristici contribuind în aceeaşi măsură la conturarea profilului său/ a personalităţii sale de precursor al jumătăţii secolului al XIX-lea. Majoritatea operelor/ pieselor sale comice (comedii, vodeviluri, farse) au un caracter satiric şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice ale vremii. Alecsandri scrie ciclul "Chiriţelor" care cuprinde textele de moravuri: "Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă"(1850), "Chiriţa în provinţie"(1852),"Cucoana Chiriţa în voiaj"-cânticel comic (1868),"Chiriţa în balon. Farsă de carnaval"(1876).

În comedia "Două fete ş-o neneacă sau Chiriţa în Iaşi", Alecsandri prezintă aspiraţiile personajul comic principal (Chiriţa), care vine în "capitalie" ca să-şi "căpătuiască" fetele cu gineri de la oraş, dar până la urmă le mărită pe Aristiţa şi Calipsîţa cu doi boiernaşi din vecini, Brustur şi Cociurlă, aleşi de Bârzoi.

Subiectul operei "Chiriţa în provinţie" are rolul de a demasca parvenitismul, snobismul şi abuzurile administraţiei, elemente/ caracteristici predominante societăţii româneşti din timpul secolului al XIX-lea.

Chiriţa, în această piesă, are trei scopuri: să introducă la Bârzoieni moda timpului, să acceadă la un nivel înalt devenind isprăvniceasă şi să-şi însoare fiul nătâng/ incompetent, Guliţă, cu Luluţa, o orfană crescută în casa ei, care va moşteni o mare avere. Reprezentantul ideilor noi, progresiste, a onestităţii şi a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate (a parvenitismului, a snobismului şi a corupţiei), anume Leonaş, reuşeşte să-i dejoace toate planurile Chiriţei şi să-i demaşte "curcăniile" lui Bârzoi, în locul căruia devine ispravnic şi se căsătoreşte cu Luluţa.

Cânticelul comic "Cucoana Chiriţa în voiaj" prezintă călătoria Chiriţei cu trenul şi cu vaporul, la Paris, unde aceasta cercetează "magasiile de marşande de modă" şi de unde pleacă lăsând datorii.

În farsa de carnaval "Cucoana Chiriţa în balon" Chiriţa a devenit "hailaifă model de bonton" şi manifestă dorinţa de a se "asceunrisi" în cer ca să vadă "şi alte lumi", "nu tot asta de la noi ", care-i plină de "bazaconii".

«Scopul pentru care Alecsandri a compus şi a publicat din 1850 până în 1875 aşa-numitele "cânticele comice" a fost mărturisit de însuşi autorul: "Pentru urmaşii noştri de vor fi curioşi a ave o idee de timpul actual, aceste cânticele le vor înfăţişa portreturi fotografice... într-acesta consistă tot meritul lor.» (Al. Piru-"Teatrul lui Vasile Alecsandri")

Cu toate că teatrul lui Vasile Alecsandri este considerat a fi, de majoritatea cititorilor, "foarte greu, atât de lecturat cât şi de dramatizat", eu însă sunt de altă părere, întrucât am avut onoarea ca, într-o frumoasă zi de duminică ("pe care mulţi tineri au valorificat-o altfel/ au investit-o în altceva, decât în a găsi o cale de a lua contact cu lumea culturală"-Ovidiu Lazăr), să iau parte la punerea în scenă a câtorva dintre cânticelele comice ("Chiriţa în voiaj", "Sandu Napoilă ultra-retrogradul", "Clevetici ultra-demagogul", "Paraponisitul", "Gură-cască om politic"şi "Barbu lăutarul") ale lui Alecsandri, rolurile fiind interpretate de unul dintre cei mai renumiţi actori reprezentativi ai Teatrului Naţional ieşean, Petrică Ciubotaru, sub ilustra îndrumare/ coordonare a regizorului Ovidiu Lazăr, care, în urma unei foarte bune colaborări cu actorul, a creat un produs remarcabil, reuşind totodată "să realizeze ceea ce şi-a propus": "să dea importanţa cuvenită lui Vasile Alecsandri".

După vizionarea dramatizării, am participat la o dezbatere care i-a avut în rolurile principale pe regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul Petrică Ciubotaru, pe tema Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri.

Consider că, din punctul de vedere al actului de a lectura o carte şi de a urmări un spectacol, adolescenţii vor opta pentru reprezentaţia scenică, întrucât este mai facilă, mesajul fiind transmis într-un mod mult mai atractiv, aceştia nu vor mai fi nevoiţi să-şi "irosească timpul lor prea preţios" în a citi o operă ce nu le trezeşte nici un fel interes ci doar se plictisesc.

În cadrul acestei întruniri, regizorul Ovidiu Lazăr afirma faptul că "textele lui Vasile Alecsandri sunt de actualitate, întrucât acestea reflectă lumea politică, nu numai cea din secolul al XIX-lea, ci şi pe cea din zilele noastre", plină de parvenitism, snobism şi de abuz de administraţie, moravuri ironizate de către scriitor în operele sale.

Din pricina timpului foarte scurt rezervat pentru această întâlnire cu actorul Petrică Ciubotaru şi regizorul Ovidiu Lazăr, cei doi mari oameni ai teatrului românesc, au mai rămas câteva întrebări ce nu şi-au aflat/ găsit încă răspunsul şi pe care aş vrea să le adresez domniilor lor:

1. Cum argumentează regizorul Ovidiu Lazăr opinia actorului şi regizorului Constantin Florescu: "elevii învaţă dacă au de la cine, respectă dacă au pe cine, sunt ruşinoşi dacă au de ce"?


2. 
   
   Care vor fi următoarele piese în care actorul Petrică Ciubotaru va prezenta un nou moment artistic?


3. 
   
   Cu ce noi idei ne va surprinde regizorul Ovidiu Lazăr în următoarea reprezentare scenică?

Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video

Corectitude and mistakes in the written and audio-video media:

A very important word-corectitude refers to the quality of being correct, with no mistakes and the ethimology of this word is represented by the action which means an awareness or involuntary abbot of the truth, from what is real, fair, normal and kind.

The erors from mass-media exist because the persons who work area don't know very well language problems, induncing them false image of the events they show.

Cuvântul corectitudine poate avea mai multe sensuri :
-calitatea de a fi corect , lipsă de greşeli ;
-ţinută sau purtare corectă , cinste ;
-însuşirea gândirii care respectă legile logicii ;
-caracter corect , conştiinciozitate , scrupulozitate ;

Etimologia cuvântului greşeală este reprezentat prin termenii :
-faptă , acţiune care constituie o abatere (conştientă sau involuntară) de la adevăr , de la ceea ce este real , drept , normal , bun (şi care poate atrage după sine un rău , o neplăcere) ; eroare ; ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte , acţiuni ;
-vină , păcat , incorectitudine , inexactitate ;
-cusur , defect , deficienţă , lacună , lipsă , meteahnă , neajuns , scădere , slăbiciune , viciu ;
-încălcare conştientă sau involuntară a unei norme , a unui adevăr , din neatenţie , din întâmplare ;
-fără greşeală (locuţiune adverbială)=perfect ;
-din greşeală (locuţiune adverbială)=fără voie , involuntar , neintenţionat ;

În numărul 850 al ziarului "Gazeta poliţiei ieşene" (18-24 ianuarie 2007) am întâlnit următorul titlu : "S-a furat cablul macaralei" urmat de anunţul acesta : "Secţia V Poliţie a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani , din tehnician , în cadrul SC R SA Bucium , Sucursala Iaşi , cu privire la faptul că autori necunoscuţi au pătruns în incinta societăţii unde lucrează , iar de la o macara situată în curte , au tăiat şi sustras 21 m cablu electric de alimentare , în valoare de aprozimativ 1.500 RON ." Aruncând o privire peste acest reportaj întocmit de Constantin Balaban am observat două mari greşeli de ortografiere : prima constă în faptul că s-a evitat declinarea substantivului comun "poliţie" la genitiv singular , eliminîndu-se astfel articolul posesiv genitival "al" . A doua eroare de tipar este constituită de ataşarea fără nici un sens a prepoziţiei "din" în faţa substantivului comun "tehnician" . În conformitate cu normele gramaticale în vigoare , această scriere cu caracter informativ ar trebui să fie astfel formulată : "Secţia aV-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani, «tehnician»("având ocupaţia/ profesia de tehnician")..." .

În acelaşi număr al ziarului prezentat mai sus am descoperit următoarea ştire la "Topul răutăţilor" aflată la pagina trei şi fiind semnată tot de Constantin Balaban . Acesta preciza : "Secţia III Poliţie a fost sesizată în scris de către Constantin D., de 25 de ani, din comuna Pârcovaci, despre faptul că, pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul proprietate , marca Dacia , ce se afla parcat pe bd. Ţuţora , intersecţia cu bd. Primăverii..." . Această precizare cuprinde tot două nepotriviri ortografice: una ar fi scrierea incorectă a formei substantivale "poliţie" la cazul nominativ , cuvânt ce ar fi trebuit să fie trecut la genitiv , fiind precedat de articolul posesiv în acelaşi caz "al" (al poliţiei) . A doua situaţie este reprezentată de utilizarea eronată a adjectivului "proprietate" în locul căruia era mai indicat să se ataşeze adjectivul personal "sau să se folosească termenii" fiind în proprietatea sa , fiind proprietate privată sau simplu-adjectivul pronominal posesiv "său" . Ultima greşeală fiind determinată de omiterea prepoziţiei "în" , ce ar fi fost corect să însoţească substantivul "intersecţie" ("în intersecţie") . Un reportaj ideal întocmit ar fi sunat astfel : "Secţia aIII-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Constantin D. ,de 25 de ani, din comuna Pârcovaci , despre faptul că , pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul «personal» /«fiind în proprietatea sa» /« fiind proprietate privată» /«său» , marca Dacia , ce se afla parcat pe« Bd.» Ţuţora , în intersecţie cu «Bd.» Primăverii."

Având sloganul "Incredibil", la pagina şapte a ziarului numit mai înainte, se află reportajul domnului Constantin Balaban care afirmă: "Postul de Poliţie din localitatea Voineşti a fost sesizat de către Constantin P., de 74 de ani, din comuna Voineşti, despre faptul că, pe timp de noapte, autori necunoscuţi i-au sustras din curtea locuinţei o bovină (viţică în vârstă de 7 luni, aproximativ 200 kg) şi doi porci, de aproximativ 7 kg, fiecare, valoarea prejudiciului fiind de aproximativ 1.500 RON. S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele de urmă Bolin." Sintagma "de urmă" este o exprimare incorectă întrucât încadrat în acest context ne oferă o imagine inexactă asupra a ceea ce doreşte să ne comunice reporterul respectiv. Scrierea ar fi fost indicat să fie formulată astfel: "...S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele «antrenat special pentru descoperirea /depistarea urmelor lăsate de infractori», Bolin.". După cum se observă, apoziţiei îi precedă virgula care desparte numele cţinelui Bolin de restul frazei.

Răsfoind "Ziarul de Iaşi", al treilea articol din "Noile aventuri ale agentului Mitran" de la pagina 8B din 20 ianuarie 2007, ne-a acaparat atenţia: Sala de şedinţe din sediul Poliţiei. Pe pereţi, o hartă a oraşului, una a României, alta a lumii, o hartă a Lunii cu craterele ei, o planşă de măcelărie reprezentând un porc împărţit în zone colorate (roşu pentru antricoate, galben pentru-acest cuvânt era despărţit la sfârşitul alineatului- ceafă, portocaliu pentru spate, verde pentru cotlete etc),apoi câteva păretare frumos cusute cu aţă colorată. Pe unul dintre ele scrie "Dintre toaten lumea asta /Meam iubit numai nevasta.". Ceva mai încolo, prinsă în pioneze, gazeta "de perete". "Mapamond orăşenesc infracţional.". Prin colţuri, un glob pământesc, apoi un glob cu România şi unul mai mic cu oraşul. În mijlocul sălii, o masă lungă la care stau cam 12 poliţişti. În mijlocul mesei, o machetă a sediului poliţiei, cu gratii mici-mici de tot la geamuri şi alte orificii Prin gemuleţele machetei se zăreşte o micuşă masă de sedinţe pe care se află o minusculă machetă a "machetei" sediului poliţiei şi în jurul căruia stau cam 12 poliţişti în miniatură. Se aud murmure,strănuturi, oftaturi, sughiţuri, icnete. De undeva, din depărtare, răsună diverse onomatopee: "Zbrrr!", "Ţuşti!", "Teleap-teleap!", "Zdic!" şi "zmic!". De altundeva se aude în surdină o voce calmă, care povesteşte: "Baziaş, ieri, o sută zece centrimetri. Staţionar. Gheaţă la mal.". Acum îi vom oferi câteva sfaturi domnului care se prezintă sub numele de "Cip Ieşan": prepoziţia "pentru" nu se desparte în silabe, pronumele nehotărât "toate" nu se ortografiază legat alături de consoana "n" fiind forma scurtă a termenului "în", ci se utilizează cratima între aceste două cuvinte ("toate-n"). Pronumele "me" scris corect ar fi "mi" şi auxiliarul verbului "a fi" formant al perfectului compus "am" nu este indicat să alcătuiască un singur cuvânt ("mi-am"). Cuvântul "perete" precedat de prepoziţia "de" este necesar să fie înlocuit cu sintagma "aflată /care se găseşte pe perete" pentru a oferi cititorilor o exprimare ideală, iar termenul "machetă" este prezentat în aceeaşi propoziţie ("machetă a machetei") ceea ce nu este o exprimare minunată. ("o minusculă machetă").

Comunicatul de presă de la pagina 8A din 20 ianuarie 2007, întocmit de Claudia Craiu face referire la o elevă de la Liceul de Artă ce îşi expune lucrările la Teatrul "Luceafărul":« Teatrul "Luceafărul" va găzdui, de duminică, expoziţia de debut a Andrei Ştefan, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă "Octav Băncilă"». Prenumele "Andrei" este forma de masculin, însă pentru genul feminin aceasta mai primeşte încă o vocală "-e" ("Andreei").

Astfel îi îndrumăm pe reporterii de la "Gazeta poliţiei ieşene" (Constantin Balaban) şi de la "Ziarul de Iaşi" ("Cip Ieşan", Claudia Craiu) să facă un efort financiar şi să achiziţioneze "Gramatica limbii românre, Academia Română, Institutul de lingvistică", "Iorgu Iordan"-"Al. Rosetti", Editura Academiei Române, în două volume: I, "Cuvântul" şi II "Enunţul", Bucureşti, 2005 (abreviere GALR) sau dacă nu, să îşi procure un permis de bibliotecă la Biblioteca Centrală "Gheorghe Asachi" şi să-l consulte cu scopul de a nu mai repeta aceleaşi greşeli în mass-media. Aceste erori gramaticale, susţinem noi, sunt impardonabile pentru un jurnalist care a sfârşit un liceu şi o facultate de profil şi de aceea îi îndemnăm să acorde o atenţie mai mare asupra conţinutului prezentat într-o formă ce displace oricărei categorii de persoane ce a fost prezent la toate orele de limba romînă.

Influenţa presei scrise şi audio-video în viaţa adolescenţilor

Influences of the written and audio-video media in the teenagers life:

Nowadays, mass-media has a very big importance in our existence. No matter we want/ wish to inform ourselves about various aspects that take place in our society or see a film, we definetely appeal to TV, radio or magazines/ newspapers.

Unfortunately, in 21th century, the media has a harmful role in people's life, especially with the teenagers who try everytime to look like or act like their TV stars.

The mass-media promotes superficiality of people who love money and fame. Of course, the mass-media tries to obtain advandages on this reality: facilities like money from those who want to sale and make public their image.

Presa reprezintă totalitatea publicaţiilor cotidiene şi periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare a publicului.

În societatea în care trăim, cea a secolului al XXI-lea, al tehnologiei avansate, rolul presei scrise şi audio-video a ajuns să fie unul negativ, dezinformator întrucât mentalitatea omului s-a schimbat radical. Acum accentul este îndreptat către aspectele artificiale ale vieţii, în special tinerii care se preocupă de felul de a trăi al falselor vedete ce-şi vând imaginea şi nu-şi evidenţiază adevărata pregătire profesională, neformându-şi/ neinstruindu-şi pozitiv publicul.

Atenţia tinerilor este captată de modul de a vieţui al "vedetelor", întrucât, acestea sunt faimoase, au bani, astfel pot să-şi satisfacă toate trebuinţele, şi o viaţă aparent minunată. Atenţie! Banii nu-ţi pot îndeplini toate bucuriile de care ai nevoie pentru a fi fericit/ mulţumit întrucât, aceştia, de obicei, constituie motivul pentru care multe cupluri celebre/ obişnuite se despart, motive la care s-ar putea adăuga şi lipsa de încredere faţă de partener/ parteneră, necunoaşterea acestuia/ acesteia, gelozia excesivă, neinvestirea afectivă, iresponsabilitatea intr-o relaţie.

Presa prezintă, mereu, persoanele care au o situaţie materială de invidiat (Gigi Becali, George Copos, Adrian Năstase, Nicolae Guţă) care sunt nişte influenţe negative asupra adolescenţilor vulnerabili la această vârstă. Mass-media nu insistă şi pe aspectul moral al acestor persoane, considerând că desigur multe "vedete" sunt slab pregătite din acest punct de vedere, ceea ce reprezintă mereu o sursă de mare rating pentru ei şi o sursă comică pentru noi.

Ştirea este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală învăluită într-o formă ce poate fi comunicată/ transmisă prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă. În domeniul ziaristicii, informaţia trebuie percepută din două perspective diferite. Informaţia este un termen ce defineşte noţiunea de presă şi de asemenea acesta poate fi definit ca fiind procesul comunicării sociale şi instituţiile care asigură acest proces.

Presa scrisă şi audio-video ne prezintă o realitate tragică a societăţii contemporane având ocupaţii ce ne definesc personalitatea într-un mod negativ. Prin intermediul presei, portretul adolescentului poate fi schiţat prin numeroase defecte vizibile în ziua de azi: neinteresat de şcoală, de formarea sa profesională, consumator într-un mod abuziv de tutun, alcool şi droguri, criminali etc. Presa reliefează aspectele negative ale vieţii, exagrându-le dimensiunea şi le minimalizează pe cele pozitive. Astfel, presa are un rol deformator în viaţa tinerilor, nefiind un mijloc de instruire a neofiţilor, ci unul neformator.

A. P. Cehov afirma faptul că "Omul va deveni mai bun când o să-i arăţi cum este el în realitate." Individul îşi va corecta anumite breşe din comportamentul său şi în funcţie de ceea ce vede la televizor/ în ziare/ reviste sau ascultă la radio. Aşadar, rolul presei este foarte important în viaţa tuturor, îndeosebi în viaţa adolescenţilor, informaţiile oferite în presă fiind pentru aceştia de multe ori decisive în cadrul hotărârilor pe care le iau.

Presa este desigur şi un mijloc prin intermediul căreia intrăm în contact cu mari personalitaţi ale lumii: staruri internaţionale, oameni de ştinţă, persoane din lumina cărţii şi chiar cu adolescenţi obişnuiţi care ne transmit trăirile lor.

Media este şi o sursă de manipulare în masă, vorbim aici de impunerea unei anumite concepţii politice celor ce utilizează aceste centre de informare, persoana politică care apare mai des la televizor (în ziare) considerăm noi că este şi cea mai potrivită pentru a ne conduce patria, având astfel la dispoziţie increderea noastră uneori chiar şi deplină/ inconştientă de care se profită.

Ce tipuri de emisiuni urmărim?

Tipurile de emisiuni pe care le urmărim sunt cu profil în primul rând cultural, educativ, informativ, urmate de cele cu profil de divertisment sau muzical. Cea mai interesantă emisiune de pe TVR1 este intitulată "Profesioniştii" (sâmbăta-22:30) prezentată de Eugenia Vodă, în fiecare sâmbătă, în care sunt invitate embleme ale culturii româneşti sau persoane foarte bine pregătite din punct de vedere profesional. Tema este diversă, au loc dezbateri cu referire la problemele societăţii şi se propun soluţii pentru rezolvarea acestora. Ceredeţi-ne că aceasta este o emisiune pentru care merită să-ţi îndrepţi atenţia timp de o oră, după care informaţiile acumulate vor putea fi valorificate ulterior .

Emisiunea "Stilul Oana Cuzino", de pe PROTV, o urmărim cu mare atenţie sâmbăta la ora 18:15, intrucât, ne învaţă cum să fim/ să ne păstrăm sănătatea făcând sport, să mâncăm sănătos, să ne ferim de alimentaţia neechilibrată care ne pune în alertă, să evităm abuzul abuziv de preparate fast-food ce are ca efect secundar supraponderalitatea.

"Ştirile de pe PRO TV" de la ora 19:00 cu Andreea Esca (de luni până vineri) şi cu Oana Andoni (în weekend) le vizionăm cu scopul de a ne informa cu referire la noile schimbări din societatea naţională/ internaţională. Aceste două prezentatoare de ştiri sunt două exemple elocvente pentru cei ce vor să urmeze cariera de jurnalistică, prin pregătirea profesională excelentă, comportamentul ireproşabil.

Faţă de documentările de pe Discovery sau Naţional Geografic manifestăm un interes deosebit intrucât acumulăm informaţii preţioase cu fiecare serial urmărit, cu studii inedite despre diferite specii de animale sau plante şi comportamentul lor în habitatul în care se găsesc.

"Cronica cârcotaşilor" cu Huidu şi Găinuşă de miercuri de la 20:00 este o emisiune în cadrul căreia te distrezi copios pe seama aşa-ziselor "vedete" în care se demonstrează faptul că pentru a ajunge "cineva" nu este neapărat necesar să fii învăţat, să ai o educaţie aleasă şi să ştii să dialoghezi cu ceilalţi conform regulilor gramaticale. De asemenea suntem instruiţi să vorbim corect şi să evităm a ne alege idoli, persoane ce au o viaţă aflată sub semnul întrebăbării/ viaţă controversată şi să nu investim afectiv într-o "imagine de sticlă".

Pentru a ne relaxa puţin minţile alegem posturile de muzică preferate Kiss TV sau U TV unde îi(le) întâlnim pe soliştii(solistele) îndrăgiţi(îndrăgite):Ricky Martin, Madonna, Thalia, Rihanna, Santana, Sean Paul, Pussicat Dolls, Luminiţa Angel, Cristina Rus, Elena Gheorge, Andra, Cleopatra Stratan, Holograf, Voltaj etc.

În cadrul acestor emisiuni (culturale, educative, de divertisment, muzicale) dobândim o nouă experienţă de viaţă şi adoptăm doar atitudinea care ni se potriveşte, ne valorifică capacităţile noastre intelectuale, abilităţile noastre/ preocupările noastre. Vouă adolescenţilor nu vă cerem/ impunem să vă uitaţi doar la emisiuni culturale, ci vă îndemnăm să ieşiţi puţin din această lume infectă şi să achiziţionaţi informaţii pe care să o evidenţiaţi într-un mod pozitiv. Dacă urmăriţi măcar o oră pe săptămână o astfel de emisiune formatoare, viziunea voastră se va schimba radical, vă veţi adresa numeroase ce vă vizează pe voi sau pe ceilalţi şi vă veţi simţi mai utili în cadrul grupului/ societăţii.

Ce tipuri de emisiuni au un rol deformator?

Sunt numeroase astfel de emisiuni, majoritatea celor comerciale sunt de o calitate îndoielnică ce aduc în discuţie oameni needucaţi care nu pot avea decât un rol deformator asupra celorlalţi, în special a noastră, a adolescenţilor. Emisiunile de divertisment: "Meseriaşii", "La servici"(PRO TV), "Trăsniţi în NATO"(Prima TV) etc. sunt de o slabă clasă şi te face să realizezi că ai pierdut timpul, mai bine stai/ discuţi cu fratele(sora) mai mic(mică) -te vei simţi mai bine/ util.

Ce tipuri de presă cumpăraţi/ citiţi?

În clipele noastre de intimitate, de relaxare ne stăpânim curiozitatea cu poveştile mondene, cu revistele de modă în care ne informăm despre ce se mai poartă anul viitor/ tendinţele modei în anul în curs. Câteva dintre revistele pe care le mai răsfoim în timpul liber destul de redus ar fi: Apropo TV, Cool Girls, PRO TV Magazin, TV Mania, Bravo, Avantaje etc. Ziarele nu reprezintă un interes maxim pentru noi, doar în momentele în care vrem să ne punem la punct cu anumite evenimente ce ni se strecoară prin faţa ochilor când trecem prin preajma chioşcurilor, le cumpărăm şi le răsfoim .

Ce emisiuni radio ascultaţi?

Ca să fim sincere, asemeni tuturor tinerilor, ascultăm în primul rând posturile de radio cu program muzical: Kiss FM, Europa FM, Info PRO etc., iar uneori schimbăm frecvenţa pe Trinitas pentru a asista/ a participa indirect la anumite dezbateri cu personalităţi şi oameni simpli ai toposului cultural ieşean.

ÎNDEMN CĂTRE TOŢI ADOLESCENŢII:

Fiţi cu mare băgare de seamă la ce fel de emisiuni TV vizionaţi sau ce tipuri de posturi radio ascultaţi întrucât acestea ar putea avea un rol deformator în viaţa voastră, chiar dacă nu veţi constata imediat acest efect negativ. Îndreptaţi-vă atenţia şi către părerile/ opiniile celorlalte persoane instruite care doresc să vă ofere un sprijin moral considerabil cu scopul de a alege mereu ce este mai bun din această viaţă.Astfel veţi fi mai atenţi la tot ce persistă în jurul vostru şi vă veţi creea o imagine reală despre lume.

Criza lecturii în rândul adolescenţilor

The crisis of the reading in the middle of teenagers:

At the question "Why do not teenagers read anymore?" we can discuss on the base of many suppositions:

-family background on which the attention is not pointed to professional information;

-teenagers find really borring the compulsory reading because novelists presents long description;

-they have other occupations in their time: chat with friends, spend nights in naughty clubs to feel intensely the ephemeral desire to live each moment of life.

In case the taste of any novel which students study at school is missing, a solution would be to see the film, to create any kind of perspective. Then is necessarly to read the book because the director of the movie have the possibility to modify the subject/ content of the book.

Suggestions of reading :

We advice you to find the books :"Singur pe lume" by Hector Malot and "Moş Goriot" by Honore de Balzac.

The first one, presents a young man, Remi, who is forced to face the harshness of life. He is accompanied by his little creatures (Capi, Zerbino, Dolce, Sufleţel) and the old man Vitalis.

The second novel is about a father who tried hardly raise his daughters and to give them the best education, but later when he devides his fortune, he is left alone and forced to live tragualy a lonely life in misery.

READ A BOOK!

To read many books means to live many lifes, not one the characters presented there: you might cry, laugh feel their pain and their joys.

"O carte este o victorie. O carte e şi un semn de civilizaţie neînvinsă, nu numai de cultură învingătoare." (Adrian Păunescu)

A lectura o carte presupune în primul rând alegerea unei teme faţă de care să manifestăm un interes deosebit în funcţie de preocupările pe care le avem. Cartea nu trebuie percepută doar ca pe un obiect pe care îl utilizăm cu scopul de a intra în contact cu anumite informaţii, ci şi ca pe un prieten în compania căruia călătorim către o lume ficţională, capătând proporţii măreţe în imaginaţia noastră.

La întrebarea "De ce nu (mai) citesc adolescenţii?" putem aduce în discuţie numeroase ipoteze desprinse din comportamentul adolescentin:

-dezinteresul total/ parţial faţă de lectură, de şcoală în general, datorat în mod special de mediul familial în care accentul nu se îndreaptă spre pregătirea profesională; -tinerii găsesc lectura ca fiind plictisitoare, în cărţi vizualizând mulţi termeni de specialitate pe care nu şi-i însuşesc, cărora nu le descoperă tainele, sau al doilea motiv ar fi că autorii prezintă descrieri ce se desfăşoară pe ample pagini, ceea ce este un dezavantaj pentru ei, pierzându-şi astfel în întregime simpatia faţă de opera respectivă;
-adolescenţii consideră că revistele mondene înfăţişează realitatea societăţii în care vieţuiesc, realitate pusă în lumină într-o manieră foarte simplă, accesibilă înţelegerii pe îndelete a ideii centrale de către toţi;
-aceştia afirmă faptul că lungile pagini de lectură obligatorie impuse de profesori, pot fi la fel de bine înlocuite cu rezumatele sau comentariile pe care le accesează pe site-uri;
-susţin că preferă să meargă la concerte, unde îşi pot exterioriza adevăratele sentimente/ gânduri ce şi le-ar cenzura/ interioriza în cadrul participării la diverse intâlniri cu autorii/scriitorii contemporani, în care li s-ar impune un alt mod de a se comporta, faţă de care nu simt nici o trăire.

Lectura ne facilitează nouă, cititorilor, accesul către o lume ascunsă între paginile cărţilor, ce-şi păstrează farmecul vremii în care au fost aşternute pe hârtie/ mireasma lor proprie, persoanelor care nutresc gândul de a evada din timpul prezent/ real / ireversibil/ pierdut spre a fiinţa într-un alt timp trecut/ metafizic/ reversibil.

În acest topos, adeseori ne întâlnim cu personaje fantastice având puteri supranaturale (Harap-Alb alături de cei "cinci monştri simpatici") ce duc o luptă de supravieţuire pentru atingerea idealului pe care şi-l propun. Acesta din urmă constă în îndeplinirea tuturor probelor impuse de Spân, de împăratul Roş şi de fiica sa, personajul negativ, Spânul, are şi rol de a-l iniţia pe erou în lumea vitregă. Scriitorii evidenţiază şi alţi adolescenţi aflaţi la începutul unui traseu de formare/ iniţiere în timpul evoluţiei lor (neofiţi-adulţi responsabili), asemeni lui Remi din "Singur pe lume" de Hector Malot, Felix Sima din "Enigma Otiliei" de George Călinescu sau Julien Soreil din "Roşu şi Negru" de Stendhal . Alături de Remi ne bucurăm de isprăvile pe care le face, sau ne întristăm când eroul se află într-un moment delicat, singur într-o lume necunoscută, luptând cu viaţa năprasnică, sau muncind pentru banii necesari hrănirii sale şi a celor patru animăluţe (Capi-Căpitanul, signor Zerbino-Cavalerul, signora Dolce şi maimuţica Sufleţel).

În afară de basme sau romane (bildungsromane), tinerii manifestă o mare atenţie faţă de best-seller-uri, ce au un impact maxim asupra lor, întrucât autorii/ autoarele pun în lumină aspecte din viaţa cotidiană, limitându-se de obicei, la un limbaj facil tuturor categoriilor de cititori. O revistă americană "Publishers Weekly" susţine cu referire la Sandra Brown că este "o scriitoare care şi-a demonstrat de nenumărate ori măiestria în genul suspansului romantic". Din această afirmaţie putem desprinde faptul că adolescenţii care citesc volumele acesteia se încadrează în paradigma romanticilor incurabili, ce-şi hrănesc sufletul (şi mai puţin mintea) cu siropoasele poveşti de dragoste care prezintă mereu oamenii aflaţi în relaţii de armonie, fericire şi dragoste .

În opinia noastră, tipul de lectură ce suscită interesul tinerilor este cea electronică, deoarece progresul tehnologiei le conferă tuturor posibilitatea de a accesa lumea cărţii, fără a mai irosi timpul şi banii. O lectură clasică presupune o oarece perioadă petrecută prin biblioteci sau librării, vreme în care printr-un simplu click poţi accesa numeroase site-uri ce au legătură cu obiectul vizat .

Speciile literare ce au un impact maxim asupra adolescenţilor sunt constituite, atât de cea epică, lirică, cât şi de cea dramatică. Poezia reprezintă o adevărată plăcere pentru cugetele acestora ("Luceafărul" -M.Eminescu, "De ce iubim femeile?" -M.Cărtărescu etc.), iar piesele de teatru sunt înfăţişări vii ale anumitor aspecte din societatea contemporană ("O scrisoare pierdută" -I.L.Caragiale, "Act veneţian" , "Jocul ielelor" -Camil Petrescu).

Un mijloc simplu de a pătrunde în lumea fascinantă a cărţii este constituit de vizionarea unui film care ne introduce în conţinutul temei, luând cunoştinţă cu ideile prezentate aici. Făcând referire la filmul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu, realizat de renumitul regizor Sergiu Nicolaescu, vom observa faptul că fără o lectură atentă asupra operei, nu vom avea o idee exactă în privinţa personajelor sau a subiectului. Regizorului îi este îngăduit să facă anumite modificări în conţinut, pentru a-şi susţine creaţia sa în forma percepută de acesta. Astfel, vă îndemnăm ca după vizionarea filmului să consultaţi şi cartea originală pentru o imagine mai amplă/ flexibilă faţă de relaţia dintre personajul principal Ştefan Ghiorghidiu (în film Tudor Gheorghiu) şi soţia sa, personajul secundar-Ela. Cei doi formează un cuplu perfect până când ea arată un interes deosebit faţă de lucrul care până atunci nu se afla în sfera intereselor acesteia- banul/ averea . Această nelinişte, faţă de situaţia materială, ia fiinţă imediat ce unchiul soţului moare, lăsându-i o moştenire deloc de neglijat. Intrând în "lumea bună", Ela devine extrem de pasionată de ea, acordându-i o importanţă mai mică lui Ştefan,uneori chiar neglijându-l, fără să o preocupe suferinţa lui. Având neclarităţi faţă de evoluţia legăturii lor, Ştefan pleacă la război, iar apropierea de moarte îi deschide ochii, vindecându-se de "iubirea" soţiei şi hotărând să-i lase un testament şi să se despartă definitiv.

Soluţiile pentru a înfrânge inerţia tinerilor manifestată faţă de lectură, diferă de la un individ la altul, în funcţie de interesul cu privire la această acţiune. Considerăm că profesorii şi părinţii/ prietenii adevăraţi, încearcă în diverse feluri să le atragă atenţia către lumea minunată a lecturii, însă totul depinde de adolescentul vizat. Pentru tinerii care nu citesc des, le recomandăm cu căldură două cărţi fascinante din punctul nostru de vedere a căror acţiune vor dori să nu se mai termine şi pe care le vor reciti cu mare drag: "Singur pe lume" de Hector Malot, respectiv "Moş Goriot" de Honore de Balzac. Prima operă este o carte ce poate fi lecturată la orice vârstă, de către orice categorie de persoane. Pentru cei ce preferă aventura, dar şi pentru cei care doresc să-l însoţească pe erou pe parcursul traseului formării/ al iniţierii într-o lume misterioasă, cât şi pentru cei care acceptă să rămână copii în timpul lecturării acestei opere, le recomandăm acest roman. Remi, orfan adoptat de către o familie de nevoiaşi, este cumpărat de către bătrînul Vitalis pentru patruzeci de franci, întrucât tuşa Barberin şi Jerome nu-şi mai permiteau să-l mai întreţină. Pentru început, protagonistul are o temere firească pentru tot ceea ce îi rezervă viitorul şi priveşte cu groază toate lucrurile noi cu care intră în contact, însă pe parcursul călătoriei alături de Vitalis (cântăreţ strălucit-Carlo Balzani) şi de cele patru animăluţe (Capi, Zerbino, Dolce şi Sufleţel), Remi devine conştient de viaţa exterioară şi priveşte totul cu o mai mare responsabilitate. În compania acestora înţelege faptul că trebuie să muncească pentru a-şi menţine existenţa, într-o lume în care, doar cine este puternic şi poate munci, îşi poate procura cele necesare traiului zilnic. Moş Goriot este reprezentantul tatălui credul, naiv care ar face orice pentru fiicele (băieţii) sale (săi) să fie fericite (fericiţi) şi să nu le lipsească nimic, uitând de propria persoană. Acesta este un exemplu pentru ceilalţi părinţi prin ajutorul oferit necondiţionat pe plan moral/ sufletesc, cât şi din punct de vedere material, însă exagerează vânzându-şi toate bunurile. Scopul său este de a-şi ajuta fiicele care la rândul lor, nu manifestă nici un fel de afecţiune pentru bătrânul lor tată, pe care, în momentele de boală şi nefericire nu se încumetă să-l viziteze, să-i fie alături, să-i ofere compania lor de care cea mai mare nevoie. A doua operă este un roman realist, având un laitmotiv al cărui ecou îţi pătrunde uşor în inimă şi-ţi stârneşte furia faţă de fetele lipsite de scrupule/ afecţiune sufletească şi plânsul pentru că, în clipele dificile ale vieţii, acestea nu sunt alături de părintele Goriot. În locul familiei, nişte străini se îndură să-i fie alături în ultimele minute ale existenţei sale, dovedind mai mult sentiment de care a avut parte vreodată în viaţa sa.

În opinia noastră, lectura cărţilor este o adevărată desfătare a celor mai lăuntrice simţuri, sufletul şi mintea fiind hrănite cu cele mai alese slove, înfăţişate cititorului într-un mod artistic/ poetic .

Mesajul nostru pentru tinerii acestor zile: încercaţi să acordaţi puţin timp şi lecturii, cinci minute pe zi vă vor face să vă consideraţi mai speciali faţă de ceilalţi, mai înţelepţi, mai responsabili faţă de propria persoană şi cu un pas mereu înaintea altora, datorită informaţiilor noi dobândite.

Suntem convinse de faptul că alături de un trup sănătos este necesar să-l completeze o minte sănătoasă, pentru a forma un tot unitar ("Mens sana in corpore sano"). De aceea, sperăm ca prin intermediul proiectului nostru, tinerii să mediteze profund la ceea ce-şi doresc cu adevărat în viaţă, neirosind timpul, atât de preţios pe fericiri efemere, care la început au o aromă deosebită, însă la sfârşit îţi lasă un gust amar, specific scorţişoarei. Lăsaţi minunăţiile/ farmecele cărţilor să vă umple mintea de lucruri utile şi frumoase- CITIŢI O CARTE !