Iaşi - oraş cultural

Realized by Arhip Alexandra, Dabija Alina and Vieru - Stoleru Sorina, students at Pedagogic Highschool, in XII D.

Despre COMUNICARE cu Cezar Caluschi

Aula "Mihai Eminescu"

(http://www.uaic.ro/)

Programul de training în comunicare pentru studenţi, COMMUNICATION MAGIC BOX, organizat de Aisec, a avut loc pe data de 22 noiembrie 2007, ora 13.45, în Aula "Mihai Eminescu" a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", corpul B. Persoana implicată a fost Cezar Caluschi, Consultant de Comunicare şi Marketing al Agenţiei OSC ( Outstanding Systems of Communications). Această ediţie este prima de asemenea anvergură desfăşurată în cadrul seminarului pentru studenţi, celelalte întâlniri urmând să aibă loc în lunile februarie, martie, aprilie şi iunie ale anului 2008.

Subiectele discutate pe parcursul evenimentului au vizat comunicarea directă, grupurile de audienţă, respectiv, instrumentele şi canalele de comunicare.

Cezar Caluschi

(http://www.ieseanul.ro/cezarcaluschi/)

În opinia lui Caluschi, paşii care ar trebui urmăriţi în fabricarea unei publicităţi/ unui text de promovare sunt următorii: "1. Adresarea intrebarii:"Cui comunicăm?" ; 2. Stabilirea mesajului faţă de fiecare grup de audienţă în parte; 3. Canalele şi intrumentele folosite; 4. Importanţa mesajului în cadrul comunicării. De asemenea, specialistul afirmă că: "Manipularea este des întâlnită în zona politică, în cea publică şi în cea administrativă, în zona de business unde sunt necesari clienţii fideli, orice manevră de manipulare prezintă riscul de a-i pierde."

În cadrul programului, Caluschi şi-a prezentat ultima sa carte, Relaţii Publice Moderne ( Ed. Nord-Est, 2006 ), despre care afirma: "Cel mai important lucru care trebuie înţeles din această carte este că Relaţiile Publice pot însemna un succes atunci când sunt utilizate cu inteligenţă, de o persoană, cu experianţă, de un cunoscător. Relaţiile Publice sunt ca un medicament: administrate cum trebuie şi când trebuie de un medic bun, vor face minuni; administrate prost, cu superficialitate şi ignoranţă, pot ucide".

În încheiere, Cezar Caluschi a subliniat faptul că, în comunicare, este important ca mesajul transmis de emiţător unui receptor să fie analizat cu minuţiozitate pentru a nu fi incorect înţeles sau ca scopul să aibă o direcţie nedorită decât cel stabilit iniţial.

Cele şapte minuni ale Iaşului

Poster done by: Alexandra Arhip
Alina Dabija
Sorina Vieru-Stoleru






Iaşul se enumeră printre cele şapte minuni ale României întrucât are o valoare culturală/ educativă şi turistică datorită monumentelor istorice cu farmec pitoresc ce dăinuie până în zilele noastre prin caracteristicile lor aparte.
Din punctul nostru de vedere, acest oraş are o importanţă incontestabilă în istoria autohtonă datorită câtorva obiective pe care noi le considerăm reprezentative pentru a defini termenul de specific naţional. Acestea sunt:

1. Palatul Culturii

Prim monument, ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806-1812). Elemente de interes turistic sunt: Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). Sala Voievozilor se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află Sala Henri Coandă, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

2. Catedrala Mitropolitană

Ideea înălţării Catedralei Mitropolitane la Iaşi, îi aparţine mitropolitului Venianim Costachi. Catedrala ieşeană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcat la colţuri de patru turle decroşate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renaşterii Italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât şi în exterior, sunt dominate de baroc. Din anul 1889 a fost adusă, de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaştele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

3. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi a fost fondată la data de 26 octombrie 1860.

Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii Academii domneşti din Iaşi, înfiinţată de Vasile Lupu, în 1642. În mod direct, ea provine din Academia Mihăileană, creată la 1834 de Mihail Sturza. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă acum.

4. Bojdeuca Ion Creangă :

Casa din pitorescul cartier Ţicău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 şi 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut şi de însuşi Eminescu, mare prieten al lui Creangă. Căsuţa, având două camere dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 şi 1985. Merită menţionat faptul că Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România.

5. Grădina Botanică - Iaşi:

Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii. Această grădină a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în 1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă gradină botanică se mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii, Cantina studenţească şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri şi bananieri.

6. Rezervaţia Dealul Repedea-Iaşi:

7. Muzeul Literaturii Române "Casa Vasile Pogor":

Casa V.Pogor este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare Junimea. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei Convorbiri literare (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Rolul perturbator/ (in)formator al NTCI

Get your own Poll!
The muddling role of the New Technologic way of Comunication and Knowledge:
The Internet is the most modern tehnology, till now, which is used to comunicate and to inform. We also use it if we want to play computer games, to listen to music or to see a film. The Internet has many advantages but and disadvantages. If you don't want to be bad informed, you must looking careful for the information you need, because not all the articles which are posted on Internet are good. So, be careful what you choose!
Dacă secolul al XX-lea se spune pe drept cuvânt că a aparţinut tehnologizării culminând în ultimii ani cu informatizare şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite, calculatoarele, secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor. Dacă la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile, lucrurile au evoluat puternic la sfârşitul acestui secol culminând în zilele noastre cu un nou şi un puternic concept numit Internet.


Internetul reprezintă reţeaua informatică mondială între computere conectate la diferite reţele locale.
Substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează în majoritatea cazurilor, aceeaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acesteia.
Acest nou instrument tehnologic este caracterizat a fi unul dintre cele mai rapide căi de informare, efortul stând la baza accesării site-ului la care se face apel. Însă, trebuie să fim prudenţi: NU toate materialele, articolele puse la dispoziţia noastră, pe paginile de web, sunt (in)formative, întrucât ele pot conţine neadevăruri (false afirmaţii) şi numeroase greşeli de limbă produse intenţionat sau inconştient, de persoane inculte, având ca urmare deformarea întregii omeniri utilizatoare a modernei tehnologii. O altă întrebuinţare a internetului poate fi şi comunicarea, navigatorilor pe reţea/ tuturor oamenilor conectaţi la internet permiţându-le să dialogheze prin mesaje scrise (prin messenger, e-mail, chat, hi5 etc.) sau prin mesaje audio-video (prin video-conferinţe etc.), indiferent unde se află locaţia acestora, în diferite părţi ale ţării sau chiar ale lumii, internetul având capacitatea de a acţiona şi pe plan mondial, la distanţe foarte mari, prin conectarea la reţelele locale.
Comunicarea prin intermediul internetului, pe lângă beneficiile cunoscute şi menţionate mai sus, prezintă şi dezavantaje, precum: situaţia creării dependenţei, în urma utilizării, în mod excesiv, al noului mijloc de comunicare; în situaţia trimiterii mesajelor scrise în timp limitat, emiţătorii având tendinţa să folosească cuvinte cu formă prescurtată, deseori greşită, să înlocuiască conjuncţia "că" cu "k", litera "ş" cu "sh" şi multe alte cuvinte care încalcă, din punct de vedere gramatical, normele limbii în vigoare.
Acest limbaj incorect, care circulă în rândul utilizatorilor internetului, este cunoscut sub denumirea de "limbaj al internauţilor" şi are ca efect negativ, "bombardarea" mesajului/ discursului transmis, scris sau oral, într-un cadru (in)formal, cu astfel de formulări ce evidenţiază grava abatere de la corectitudinea impusă.

Târgul Naţional de Carte "Librex" de la Palatul Culturii

Universul meu, universul cărţilor!

The National Bargain of Books "Librex" from The Culture Palace:

Sunday, on 22th of April 2007, my best friend and I were at the National Bargain of Books "Librex" from the Culture Palace to see the offert of the all editures (All, Humanitas, Paralela 45, Tritonic, Didactică şi pedagogică etc., ) which were ready to show us the newest books and to buy some books which turn our interest on. I couldn't buy one because I was out of money but my best friend had more succes in purchasing one. I think it will be better next time, at a new National Bargain of Books "Librex", because I will have money at me and I will purchase many books from there.I love the CULTURE WORLD!

Duminică, 22.04.2007,

În urma unei plimbări minunate pe Bd. Ştefan cel Mare, în compania celei mai bune prietene, am hotărât, la îndrumarea doamnei profesoare de limba şi literatura română, să vizităm Târgul Naţional de Carte "Librex", desfăşurat în cadrul Palatului Culturii din Iaşi.

Păşind în sala palatului special amenajată pentru expoziţia de carte, atitudinea mea iniţială, în care plutea un total dezinteres pentru un astfel de eveniment, a căpătat dintr-o dată viaţă, devenind fascinată de atmosfera primitoare de continuă agitaţie a oamenilor nerăbdători în a-şi achiziţiona măcar o carte.

Fiind cuprinse/ acaparate de mireasma parvenită din "bucătăria în care forfoteau la un foc încins numeroase cărţi", menite să ne incite simţurile prin actul mirific al lecturii, am început să hoinărim ca nişte "şoricei de bibliotecă" în speranţa descoperirii şi a cumpărării cărţilor noi, apărute în cadrul fiecărei edituri.

Întrucât atunci nu dispuneam de fondul/ suma necesară achiziţionării unei cărţi, nu am reuşit să-mi procur nici una, norocoasă fiind doar prietena mea, care, fiind extrem de interesată de cărţile surorilor Brontë, a făcut un maxim efort financiar pentru a-şi cumpăra opera "Un pension de domnişoare" de Charlotte Brontë.

Târgul de carte a fost bine organizat, astfel încât, editurile prezente: All, Humanitas, Paralela 45, Tritonic, Didactică şi pedagogică etc., erau eficiente în a-şi atragă potenţialii clienţi/ eventualii cumpărători, doritori de a lua contact cu lumea culturală, prin oferirea unor produse noi, de calitate asemeni cărţilor ce mi-au suscitat mie interesul: "Codul lui Da Vinci"-Dan Brown (35 lei), "Jurnal"-Kafka (25 lei) şi "Dicţionarul biografic al literaturii române"-Aurel Sasu (224 lei).

Această zi consider că a fost o alta, productivă pentru cultură, pe lângă cea petrecută la vizionarea punerii în scenă a cânticelelor lui Vasile Alecsandri, şi sunt mulţumită că am valorificat-o astfel, luând parte la un eveniment de asemenea anvergură.

Întrucât acesta a fost primul târg de carte la care am participat şi care, într-adevăr mi-a suscitat interesul faţă de lumea culturală, am hotărât să iau parte şi la următoarele astfel de momente.

Cu şi despre scriitorii (ne)canonici

The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri:

After we saw the sage version of the Vasile Alecsandri's comical songs, we participated at a discussion with two of the most famous romanian theatre's personalities, the actor Petrică Ciubotaru and the stage manager Ovidiu Lazăr, around "The reading effect and the stage version effect at Vasile Alecsandri".

As Alexandru Piru was telling in the book "The theatre of Vasile Alecsandri": «The purpose for what Alecsandri composed and published from 1850 to 1875 such named "comical songs" was told by the author himself: "For our successors who are curious to have an idea by the present/ actual time , those songs will show them photographic portraits...in that consist all their merit".»

Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri
Paşoptistul Vasile Alecsandri (1818-1890) este un poet, prozator şi dramaturg de mare fală, toate aceste caracteristici contribuind în aceeaşi măsură la conturarea profilului său/ a personalităţii sale de precursor al jumătăţii secolului al XIX-lea. Majoritatea operelor/ pieselor sale comice (comedii, vodeviluri, farse) au un caracter satiric şi critic împotriva moravurilor sociale şi politice ale vremii. Alecsandri scrie ciclul "Chiriţelor" care cuprinde textele de moravuri: "Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă"(1850), "Chiriţa în provinţie"(1852),"Cucoana Chiriţa în voiaj"-cânticel comic (1868),"Chiriţa în balon. Farsă de carnaval"(1876).

În comedia "Două fete ş-o neneacă sau Chiriţa în Iaşi", Alecsandri prezintă aspiraţiile personajul comic principal (Chiriţa), care vine în "capitalie" ca să-şi "căpătuiască" fetele cu gineri de la oraş, dar până la urmă le mărită pe Aristiţa şi Calipsîţa cu doi boiernaşi din vecini, Brustur şi Cociurlă, aleşi de Bârzoi.

Subiectul operei "Chiriţa în provinţie" are rolul de a demasca parvenitismul, snobismul şi abuzurile administraţiei, elemente/ caracteristici predominante societăţii româneşti din timpul secolului al XIX-lea.

Chiriţa, în această piesă, are trei scopuri: să introducă la Bârzoieni moda timpului, să acceadă la un nivel înalt devenind isprăvniceasă şi să-şi însoare fiul nătâng/ incompetent, Guliţă, cu Luluţa, o orfană crescută în casa ei, care va moşteni o mare avere. Reprezentantul ideilor noi, progresiste, a onestităţii şi a sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate (a parvenitismului, a snobismului şi a corupţiei), anume Leonaş, reuşeşte să-i dejoace toate planurile Chiriţei şi să-i demaşte "curcăniile" lui Bârzoi, în locul căruia devine ispravnic şi se căsătoreşte cu Luluţa.

Cânticelul comic "Cucoana Chiriţa în voiaj" prezintă călătoria Chiriţei cu trenul şi cu vaporul, la Paris, unde aceasta cercetează "magasiile de marşande de modă" şi de unde pleacă lăsând datorii.

În farsa de carnaval "Cucoana Chiriţa în balon" Chiriţa a devenit "hailaifă model de bonton" şi manifestă dorinţa de a se "asceunrisi" în cer ca să vadă "şi alte lumi", "nu tot asta de la noi ", care-i plină de "bazaconii".

«Scopul pentru care Alecsandri a compus şi a publicat din 1850 până în 1875 aşa-numitele "cânticele comice" a fost mărturisit de însuşi autorul: "Pentru urmaşii noştri de vor fi curioşi a ave o idee de timpul actual, aceste cânticele le vor înfăţişa portreturi fotografice... într-acesta consistă tot meritul lor.» (Al. Piru-"Teatrul lui Vasile Alecsandri")

Cu toate că teatrul lui Vasile Alecsandri este considerat a fi, de majoritatea cititorilor, "foarte greu, atât de lecturat cât şi de dramatizat", eu însă sunt de altă părere, întrucât am avut onoarea ca, într-o frumoasă zi de duminică ("pe care mulţi tineri au valorificat-o altfel/ au investit-o în altceva, decât în a găsi o cale de a lua contact cu lumea culturală"-Ovidiu Lazăr), să iau parte la punerea în scenă a câtorva dintre cânticelele comice ("Chiriţa în voiaj", "Sandu Napoilă ultra-retrogradul", "Clevetici ultra-demagogul", "Paraponisitul", "Gură-cască om politic"şi "Barbu lăutarul") ale lui Alecsandri, rolurile fiind interpretate de unul dintre cei mai renumiţi actori reprezentativi ai Teatrului Naţional ieşean, Petrică Ciubotaru, sub ilustra îndrumare/ coordonare a regizorului Ovidiu Lazăr, care, în urma unei foarte bune colaborări cu actorul, a creat un produs remarcabil, reuşind totodată "să realizeze ceea ce şi-a propus": "să dea importanţa cuvenită lui Vasile Alecsandri".

După vizionarea dramatizării, am participat la o dezbatere care i-a avut în rolurile principale pe regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul Petrică Ciubotaru, pe tema Efectul de lectură. Efectul de spectacol la Vasile Alecsandri.

Consider că, din punctul de vedere al actului de a lectura o carte şi de a urmări un spectacol, adolescenţii vor opta pentru reprezentaţia scenică, întrucât este mai facilă, mesajul fiind transmis într-un mod mult mai atractiv, aceştia nu vor mai fi nevoiţi să-şi "irosească timpul lor prea preţios" în a citi o operă ce nu le trezeşte nici un fel interes ci doar se plictisesc.

În cadrul acestei întruniri, regizorul Ovidiu Lazăr afirma faptul că "textele lui Vasile Alecsandri sunt de actualitate, întrucât acestea reflectă lumea politică, nu numai cea din secolul al XIX-lea, ci şi pe cea din zilele noastre", plină de parvenitism, snobism şi de abuz de administraţie, moravuri ironizate de către scriitor în operele sale.

Din pricina timpului foarte scurt rezervat pentru această întâlnire cu actorul Petrică Ciubotaru şi regizorul Ovidiu Lazăr, cei doi mari oameni ai teatrului românesc, au mai rămas câteva întrebări ce nu şi-au aflat/ găsit încă răspunsul şi pe care aş vrea să le adresez domniilor lor:

1. Cum argumentează regizorul Ovidiu Lazăr opinia actorului şi regizorului Constantin Florescu: "elevii învaţă dacă au de la cine, respectă dacă au pe cine, sunt ruşinoşi dacă au de ce"?


2. 
   
   Care vor fi următoarele piese în care actorul Petrică Ciubotaru va prezenta un nou moment artistic?


3. 
   
   Cu ce noi idei ne va surprinde regizorul Ovidiu Lazăr în următoarea reprezentare scenică?

Corectitudine şi greşeală în presa scrisă şi audio-video

Corectitude and mistakes in the written and audio-video media:

A very important word-corectitude refers to the quality of being correct, with no mistakes and the ethimology of this word is represented by the action which means an awareness or involuntary abbot of the truth, from what is real, fair, normal and kind.

The erors from mass-media exist because the persons who work area don't know very well language problems, induncing them false image of the events they show.

Cuvântul corectitudine poate avea mai multe sensuri :
-calitatea de a fi corect , lipsă de greşeli ;
-ţinută sau purtare corectă , cinste ;
-însuşirea gândirii care respectă legile logicii ;
-caracter corect , conştiinciozitate , scrupulozitate ;

Etimologia cuvântului greşeală este reprezentat prin termenii :
-faptă , acţiune care constituie o abatere (conştientă sau involuntară) de la adevăr , de la ceea ce este real , drept , normal , bun (şi care poate atrage după sine un rău , o neplăcere) ; eroare ; ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte , acţiuni ;
-vină , păcat , incorectitudine , inexactitate ;
-cusur , defect , deficienţă , lacună , lipsă , meteahnă , neajuns , scădere , slăbiciune , viciu ;
-încălcare conştientă sau involuntară a unei norme , a unui adevăr , din neatenţie , din întâmplare ;
-fără greşeală (locuţiune adverbială)=perfect ;
-din greşeală (locuţiune adverbială)=fără voie , involuntar , neintenţionat ;

În numărul 850 al ziarului "Gazeta poliţiei ieşene" (18-24 ianuarie 2007) am întâlnit următorul titlu : "S-a furat cablul macaralei" urmat de anunţul acesta : "Secţia V Poliţie a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani , din tehnician , în cadrul SC R SA Bucium , Sucursala Iaşi , cu privire la faptul că autori necunoscuţi au pătruns în incinta societăţii unde lucrează , iar de la o macara situată în curte , au tăiat şi sustras 21 m cablu electric de alimentare , în valoare de aprozimativ 1.500 RON ." Aruncând o privire peste acest reportaj întocmit de Constantin Balaban am observat două mari greşeli de ortografiere : prima constă în faptul că s-a evitat declinarea substantivului comun "poliţie" la genitiv singular , eliminîndu-se astfel articolul posesiv genitival "al" . A doua eroare de tipar este constituită de ataşarea fără nici un sens a prepoziţiei "din" în faţa substantivului comun "tehnician" . În conformitate cu normele gramaticale în vigoare , această scriere cu caracter informativ ar trebui să fie astfel formulată : "Secţia aV-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Costică C. , de 49 de ani, «tehnician»("având ocupaţia/ profesia de tehnician")..." .

În acelaşi număr al ziarului prezentat mai sus am descoperit următoarea ştire la "Topul răutăţilor" aflată la pagina trei şi fiind semnată tot de Constantin Balaban . Acesta preciza : "Secţia III Poliţie a fost sesizată în scris de către Constantin D., de 25 de ani, din comuna Pârcovaci, despre faptul că, pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul proprietate , marca Dacia , ce se afla parcat pe bd. Ţuţora , intersecţia cu bd. Primăverii..." . Această precizare cuprinde tot două nepotriviri ortografice: una ar fi scrierea incorectă a formei substantivale "poliţie" la cazul nominativ , cuvânt ce ar fi trebuit să fie trecut la genitiv , fiind precedat de articolul posesiv în acelaşi caz "al" (al poliţiei) . A doua situaţie este reprezentată de utilizarea eronată a adjectivului "proprietate" în locul căruia era mai indicat să se ataşeze adjectivul personal "sau să se folosească termenii" fiind în proprietatea sa , fiind proprietate privată sau simplu-adjectivul pronominal posesiv "său" . Ultima greşeală fiind determinată de omiterea prepoziţiei "în" , ce ar fi fost corect să însoţească substantivul "intersecţie" ("în intersecţie") . Un reportaj ideal întocmit ar fi sunat astfel : "Secţia aIII-a a Poliţiei a fost sesizată în scris de către Constantin D. ,de 25 de ani, din comuna Pârcovaci , despre faptul că , pe timp de noapte , persoane necunoscute i-au avariat autoturismul «personal» /«fiind în proprietatea sa» /« fiind proprietate privată» /«său» , marca Dacia , ce se afla parcat pe« Bd.» Ţuţora , în intersecţie cu «Bd.» Primăverii."

Având sloganul "Incredibil", la pagina şapte a ziarului numit mai înainte, se află reportajul domnului Constantin Balaban care afirmă: "Postul de Poliţie din localitatea Voineşti a fost sesizat de către Constantin P., de 74 de ani, din comuna Voineşti, despre faptul că, pe timp de noapte, autori necunoscuţi i-au sustras din curtea locuinţei o bovină (viţică în vârstă de 7 luni, aproximativ 200 kg) şi doi porci, de aproximativ 7 kg, fiecare, valoarea prejudiciului fiind de aproximativ 1.500 RON. S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele de urmă Bolin." Sintagma "de urmă" este o exprimare incorectă întrucât încadrat în acest context ne oferă o imagine inexactă asupra a ceea ce doreşte să ne comunice reporterul respectiv. Scrierea ar fi fost indicat să fie formulată astfel: "...S-a efectuat cercetarea la faţa locului, folosindu-se şi câinele «antrenat special pentru descoperirea /depistarea urmelor lăsate de infractori», Bolin.". După cum se observă, apoziţiei îi precedă virgula care desparte numele cţinelui Bolin de restul frazei.

Răsfoind "Ziarul de Iaşi", al treilea articol din "Noile aventuri ale agentului Mitran" de la pagina 8B din 20 ianuarie 2007, ne-a acaparat atenţia: Sala de şedinţe din sediul Poliţiei. Pe pereţi, o hartă a oraşului, una a României, alta a lumii, o hartă a Lunii cu craterele ei, o planşă de măcelărie reprezentând un porc împărţit în zone colorate (roşu pentru antricoate, galben pentru-acest cuvânt era despărţit la sfârşitul alineatului- ceafă, portocaliu pentru spate, verde pentru cotlete etc),apoi câteva păretare frumos cusute cu aţă colorată. Pe unul dintre ele scrie "Dintre toaten lumea asta /Meam iubit numai nevasta.". Ceva mai încolo, prinsă în pioneze, gazeta "de perete". "Mapamond orăşenesc infracţional.". Prin colţuri, un glob pământesc, apoi un glob cu România şi unul mai mic cu oraşul. În mijlocul sălii, o masă lungă la care stau cam 12 poliţişti. În mijlocul mesei, o machetă a sediului poliţiei, cu gratii mici-mici de tot la geamuri şi alte orificii Prin gemuleţele machetei se zăreşte o micuşă masă de sedinţe pe care se află o minusculă machetă a "machetei" sediului poliţiei şi în jurul căruia stau cam 12 poliţişti în miniatură. Se aud murmure,strănuturi, oftaturi, sughiţuri, icnete. De undeva, din depărtare, răsună diverse onomatopee: "Zbrrr!", "Ţuşti!", "Teleap-teleap!", "Zdic!" şi "zmic!". De altundeva se aude în surdină o voce calmă, care povesteşte: "Baziaş, ieri, o sută zece centrimetri. Staţionar. Gheaţă la mal.". Acum îi vom oferi câteva sfaturi domnului care se prezintă sub numele de "Cip Ieşan": prepoziţia "pentru" nu se desparte în silabe, pronumele nehotărât "toate" nu se ortografiază legat alături de consoana "n" fiind forma scurtă a termenului "în", ci se utilizează cratima între aceste două cuvinte ("toate-n"). Pronumele "me" scris corect ar fi "mi" şi auxiliarul verbului "a fi" formant al perfectului compus "am" nu este indicat să alcătuiască un singur cuvânt ("mi-am"). Cuvântul "perete" precedat de prepoziţia "de" este necesar să fie înlocuit cu sintagma "aflată /care se găseşte pe perete" pentru a oferi cititorilor o exprimare ideală, iar termenul "machetă" este prezentat în aceeaşi propoziţie ("machetă a machetei") ceea ce nu este o exprimare minunată. ("o minusculă machetă").

Comunicatul de presă de la pagina 8A din 20 ianuarie 2007, întocmit de Claudia Craiu face referire la o elevă de la Liceul de Artă ce îşi expune lucrările la Teatrul "Luceafărul":« Teatrul "Luceafărul" va găzdui, de duminică, expoziţia de debut a Andrei Ştefan, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă "Octav Băncilă"». Prenumele "Andrei" este forma de masculin, însă pentru genul feminin aceasta mai primeşte încă o vocală "-e" ("Andreei").

Astfel îi îndrumăm pe reporterii de la "Gazeta poliţiei ieşene" (Constantin Balaban) şi de la "Ziarul de Iaşi" ("Cip Ieşan", Claudia Craiu) să facă un efort financiar şi să achiziţioneze "Gramatica limbii românre, Academia Română, Institutul de lingvistică", "Iorgu Iordan"-"Al. Rosetti", Editura Academiei Române, în două volume: I, "Cuvântul" şi II "Enunţul", Bucureşti, 2005 (abreviere GALR) sau dacă nu, să îşi procure un permis de bibliotecă la Biblioteca Centrală "Gheorghe Asachi" şi să-l consulte cu scopul de a nu mai repeta aceleaşi greşeli în mass-media. Aceste erori gramaticale, susţinem noi, sunt impardonabile pentru un jurnalist care a sfârşit un liceu şi o facultate de profil şi de aceea îi îndemnăm să acorde o atenţie mai mare asupra conţinutului prezentat într-o formă ce displace oricărei categorii de persoane ce a fost prezent la toate orele de limba romînă.